Anotimpul ploios  

de Sara A., clasa a VIII-a C

Pot recunoaște că preferata mea din cele patru crăiese maiestuoase care împart anul între ele este, cu siguranță, Toamna. Toamna, prințesa ce reprezintă moartea verdeții, dispariția căldurii și totodată cea care dă viață fructelor si legumelor, ploilor răcoritoare, conține atât frumusețea vieții, cât și misterul a ce se întamplă la finalul  acesteia.

Majoritatea zilelor răcoroase de toamnă le petrec cu o carte bună pe o băncuță din parcul învăluit de atmosfera  pătrunzătoare a anotimpului. Îmi place să privesc cum pe leagănele si toboganele pe care se dădeau cu  puțin timp în urmă copiii amorțesc și sunt acoperite de un strat fin si străveziu de brumă.

Mă plimb pe aleea stejarilor, care deja își dezbracă haina acum stacojie pe suprafata tulbure a lacului rece. Parcul, de obicei plin de tot felul de vietăți energice, este acum pustiu și amorțit de la vremea mohorâtă.

Pe vremea anotimpului ploios, parcul se transformă într-o lume cu totul diferită și nu încetează să mă impresioneze în fiecare an.

Back to Top