Cartea veche și cartea nouă

de Pădure C. (clasa a VI-a A)

Într-o bibliotecă, cam acum cinci ani,

Un copil a luat o carte care a costat zece bani.

Era o carte destul de veche,

Care nu avea pe lume o pereche.

Între timp, un bibliotecar

A dat jos din autocar

O carte nou-nouță cu coperta albastră,

Cu pagini fine, foarte măiastră.

Când a văzut copilul cartea, a adus-o îndată

Pe cartea împrumutată,

Ca să-și ia cartea minunată.

,,-Ce-ai crezut tu, surată, că te ia pe tine?

Uite ce frumoasă sunt, normal că mă ia pe mine.

Ai îmbătrânit, ia și tu o pauză,

Nu poți recita corect nici măcar o frază.”

,,-Adevărat vorbești, tu ești tânără și frumoasă,

Dar chiar crezi că mă lasă?

O să citească un cuvânt și te va lăsa jos.

Poate sunt bătrână și am cotorul ros,

Dar ce e în mine este frumos.”

Așa se întâmplă și acum,

Dar nu judeca o carte după copertă, nu ai cum!