Doar ei

Dumitru T. (a V-a B)

Se plimbau încet,

Ținându-se de mână

Îngânați doar de șoapte.

Pădurea de brădet

Le era singura martoră,

În noapte.

Cine să le-nțeleagă iubirea?

Ei nu au nevoie decât de acordul stelelor,

Cu marea, florile și cei ce au cunoscut fericirea…

Doar luna zâmbește acum deasupra lor.

Iubirea Sub Stele

Iulia G. (a V-a B)

Stând noaptea în pădure,
Sub luna și stelele strălucitoare,
Aștept după a mea iubire,
Să îmi dea inspirație pentru poezioare.

Nu adorm, nu adorm!
Îmi spuneam eu cu încăpățânare,
Cu speranțe, să îmi ajungă odată
iubirea dumitale!

Iubirea

Mara M. (a V-a B)

În timpul nopții mă gândesc

Oare unde o găsesc?

La iubire mă refer.

E rea și bună, într-un fel.

Sub stele mă găsesc,

Cântând sau plângând

Doar cu ea pot să trăiesc,

Dar, din păcate, nu mă regăsesc.

La marginea pădurii,

Văd în depărtare

Definiția iubirii,

Cea mai strălucitoare.

Luna ne acoperă,

Este ca o poveste cu doi supraviețuitori,

Care țin mâinile împreună,

Fără a se gândi

La soarta ce va urma.

Noaptea

Ilinca V. (a V-a B)

Într-o noapte întunecată ,
Pe când luna strălucea pe cer,
În pădurea fără sfârșit, eu stăteam lângă cel iubit.

El mă compara cu stelele ,
Iubirea sclipea între noi.
Și-odată am simțit miros de flori:
Era ca și cum cerul s-ar fi luminat,
Căci, aplecându-se, iubitul m-a sărutat.

Noaptea

Carla S.(a V-a B)

Stau întins în goala lume,

La intrarea din pădure,

Admirând luna strălucitoare

Plin de iubirea distrugătoare.

Mi-o imaginez, printre stele,

Ținând mâinile mele.

Cu părul blond ca soarele

Și ochii albaștrii ca marea,

Vine, luminându-mi zilele,

Cea care-mi arată calea.

Pădurea

Raluca A. (a V-a B)

Când noaptea pe cer

Se aștern stelele,

La geam stau

Gândindu-mă la ea,

Pădurea.

Cu frunzele ruginii,

Strălucind in lumina lunii,

Chipul său verde,

Așteaptă lumina soarelui.

Lânga un mic copac,

Stau în natură,

Fără pic de ură,

Nu te-am uitat!

Pădure frumoasă nu te ofili!

Încă mai ai florile vii,

Hai să ne mai vedem,

Încă o dată,

Pe malul lacului,

Puțin larg…

Să fie înger?

Radu S. (a V-a B)

Mă plimbam prin pădure,
Luna îmi lumina calea în noapte,
Iar stelele mă îndrumau spre casă,
Iubirea nopții mă lua în brațe

Ajuns acasă, m-am apucat de scris,
Hârtie după hârtie, așa o țineam întruna,
Apoi, peste câteva zile de stres, am ieșit din casă,
Și atunci am vazut-o: era un înger care a coborat din cer…