Hai să nu mai poluăm! Iubește natura!
de Ella Anita P. (clasa a V-a B)
Noaptea, când greierii cântau,
Când stelele străluceau,
Când în pădure păștea iubirea
Luna-și răspândea lumina.
Lacul cristalin,
Te-nalță spre cerul senin!
De dincolo de norii uitați de lume.
Copacii rozalii
Aruncau cu fantezii,
Iar animalele bucuroase
Își făceau culcușuri pufoase
Pe la scorburi în copaci,
Unde mai găseau și ele loc,
Prin frunzele ascunse,
Din minunata pădure a poemelor.
Luna, o sferă magică,
Acolo sus pe cer,
Se uita la poluarea tragică.
Ce să facem noi, oamenii?
Eu aș zice să ne oprim,
Din aruncatul continuu pe jos,
Când din fabrici iese un miros
Care chinuie natura.
Gandiți-vă la animale!
Gandiți-vă cum ele suferă!
Mii de gunoaie sunt aruncate în mare,
Din cauza cui?
Din cauza omului.
Cât fum iese zilnic din mașini!
Cat petrol ucigător
Este lăsat, nepasător, în mare,
Ca animalele să moară
Fără vină…
Pădurea de care zic mai sus,
Pădurea minunată AlfaWood,
Este singurul loc nepoluat.
Este singurul loc rămas intact.
Așa că hai să nu mai poluam!
Ca să mai avem timp să ne bucurăm,
De acest drag Pământ…
Măcar încă un rând!