Spre lumea viselor
de Mara-Ilinca T. (clasa a VIII-a C)
Discreția și prudența îi dictau să se retragă și necunoscutul ocoli trunchiul copacului, ca să plece fără să fie văzut, când un zgomot îi atrase atenția. În spatele copacului se afla o fețiță mică. Aceasta îi făcu necunoscutului cu mâna pentru a nu vorbi , ca să nu fie descoperiți . Apoi, când cei doi s-au asigurat că nu mai este niciun pericol ,aceasta s-a prezentat. Era Alice, Alice din Țara Minunilor . Necunoscutul era un critic literar care detesta cărțile fantastice , deoarece considera că sunt plictisitoare și că se joacă cu mintea copiilor. La început , acestui critic nu-i venea să creadă unde se află . A început să fugă, lăsând-o pe Alice singură ,dar parcă se afla într-un labirint , deoarece nu reușea să identifice ieșirea. Criticul s-a speriat, îi venea să plângă când și-a dat seama că era captiv al unei carți pline de fantezii . A stat așa câteva minute pentru a se gândi la ce putea face , când a auzit murmurul pădurii.
Fetița aștepta liniștită , iar la rugămintea criticului ,ea i-a explicat cele ce se întâmplaseră. Criticul literar era într-o misiune pentru a salva cartea . Trebuia să o oprească pe Regina Roșie în a cuceri tărâmul cu ajutorul dragonului de foc și astfel să o ajute pe Alice. Acesta a refuzat , la auzul istorisirii , zicând că nu e capabil să îndeplinească o asemenea misiune.
Alice a oftat liniștită și i-a zis că atunci când se va decide ce va face să vină la Palatul Reginei Albe , acolo unde locuia și fetița și toate celelalte creaturi dornice să salveze Țara Minunilor. După ce , criticul a hoinărit câteva zile , s-a dat bătut și astfel a hotărât să ceara ajutor Reginei Albe. Dar acolo nu a găsit nicio informație pe care o aștepta , ci din contră , a fost convis de către Măria Sa , Regina că va trebui să își ducă la bun sfărșit misiunea.
Așadar, criticul a rămas captiv acolo , închis în biblioteca palatului unde citea pe nerăsuflate cărți despre cum putea să învingă puternicul dragon și Regina Roșie . Acesta învățase despre fluturi vorbitori și ciuperci ce te metamorfozau într-un pitic sau uriaș , în cazul în care le mâncai , sau iepuri nebuni ce erau blocați într-o buclă a timpului. Criticul era parcă vrăjit , descoperind enigmele acestui tărâm minunat . Începea să înțeleagă și să accepte totul.
Timpul trecea atât de repede , încât o ora era asemenea câtorva minute . Astfel , ziua marii bătălii sosise , iar el simțea că nu mai voia să se întoarcă acasă . La semnalul Reginei Albe au pornit înarmați la luptă. Dragonul de foc era foarte temător , distrugând absolut tot ce îi ieșea în cale. Criticul era foarte speriat , depășit de situație . Se simțea frica urcându-i pe spinare . S-a decis sa se ascundă . A oftat adânc , simțindu-se parcă obosit .
S-a gândit mult și bine ce avea să facă. Scopul lui cel mare era să ajungă acasă. Atunci , și-a luat inima în dinți și a ieșit din ascunzătoare.A ridicat sabia de pe jos și a pornit la atac.
Dintr-odată , imaginea din fața criticului s-a încețoșat. Își amintea ultimul eveniment , atunci când personajele fantastice se bucurau că el , criticul literar, a salvat Țara Minunilor. S-a trezit zâmbind. Era un pic confuz. Se afla la el acasă, în cămăruța mică unde era invadat de atmosfera cărților fantastice pentru copii, cărora trebuia să le scrie o recenzie despre cartea Alice în Țara Minunilor. A inspirat adânc. A luat hârtia și a mototolit-o , gândindu-se că lumea fantastică reprezintă un tărâm magic care ajută copiii să-și dezvolte imaginația.
